Proiectul pleacă de la realitatea că în România, legăturile dintre votanți și partide sunt slabe și slab programatice, adică puțin bazate pe viziunea și soluțiile propuse de partide pentru guvernare și societate și compatibilitatea acestora cu preferințele votanților.
Investigăm în mod deosebit rolul pe care-l au atitudinile și alegerile făcute de-a lungul timpului de către cei din elitele politice și media. Mai exact, examinăm cum ceea ce fac și gândesc politicienii și jurnaliștii favorizează sau periclitează dezvoltarea acestor legături programatice între votanți și partide, care să fie bazate nu pe retorică ori reprezentări simbolice ci pe substanță.
În acest sens, urmărim cum manifestat în timp diferențele programatice în Parlament și în media și cum a reacționat publicul. Apoi testăm ce diferențe programatice, discutate în ce manieră, pot captiva publicul. Planul inovativ de cercetare longitudinală folosește mai multe metode, precum analiză de text și experimente integrate în sondaje, și va produce baze de date despre atenția la politici publice și agendele regăsite în legislație; acoperirea activităților legislative și executive de media; practicile jurnaliștilor privind acoperirea politicilor publice; și cum răspund cetățenii la subiectele acestea.
Proiectul „Bazele programatice ale reprezentării politice: o analiză multi-metodă a activității legislative, conținutului știrilor și sondajelor” este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), prin Programul 4 – „Cercetare fundamentală și de frontieră” (nr. proiect PN-III-P4-ID-PCE-2020-2915). Proiectul a început în martie 2021 și se încheie în martie 2024.