Obiective
Primul obiectiv este de a inventaria, dintr-o perspectivă comparativă și longitudinală, prioritățile și preferințele legiuitorilor români, pentru a înțelege cum a evoluat diferențierea dintre partide pe diferite domenii de politică publică și dacă observăm în România aceleași tipare ca în alte societăți moderne.
Al doilea obiectiv este de a crea un corpus longitudinal de mari dimensiuni cu privire la felul cum mass media a acoperit activitățile legislative și guvernamentale în România și de a derula interviuri cu jurnaliști, pentru a înțelege în mod sistematic cum acoperă mass media din România diferențele dintre partide și ce influențează alegerile făcute de jurnaliști pe acest plan.
Al treilea obiect este de a cupla datele de mai sus, despre politicieni și despre conținutul media, pentru a testa ipoteze derivate din teoria în domeniu, cu privire la motivele pentru care unele divergențe pe teme de politici publice sunt acoperite mai intens de media decât altele și la principalele obstacole sistemice legate de comportamentul partidelor și alegerile făcute de media care stau în calea prezentării într-un mod mai clar și mai inteligibil a divergențelor pe politici publice dintre partide în mass media.
Ultimul obiectiv este de a studia votul programatic în rândul alegătorilor români, prin intermediul datelor de sondaj din anii trecuți dar și cu ajutorul unor experimente online inovative, rapide și cu cost redus, care ne vor permite să examinăm cum reacționează cetățenii la divergențe legate de politici publice dintre partide, pe măsură ce acestea se evidențiază în perioada 2020-2022.
Rezultate
Proiectul nostru va duce la crearea unor baze de date bogate, care vor fi disponibilă public, cu privire la: atenția acordată diferitelor probleme și agendele de politică publică care s-au reflectat în activitatea legislativă din România; felul cum mass media a acoperit activitățile legislative și executive; practicile jurnalistice și percepțiile membrilor media cu privire la acoperirea dezbaterilor de politică publică și a activităților parlamentare; reacțiile cetățenilor la diferite probleme de politică publică, în funcție de cum s-au diferențiat partidele între ele, pe aceste probleme, de cum sunt prezentate aceste diferențe între partide de către mass media și de importanța pe care cetățenii o acordă acestor probleme.
Două din bazele de date care vor rezulta din proiect vor fi incorporate în Comparative Candidates Survey și proiectul Comparative Policy Agendas. Intenționăm, de asemenea, să publicăm un volum la o editură prestigioasă. În plus, vom depune șase lucrări (cel puțin una în fiecare an) la jurnale indexate ISI, precum Parliamentary Affairs, Legislative Studies Quarterly sau Party Politics și vom căuta piste potrivite de publicare a celorlalte rezultate.